Investiţiile străine sunt precum oxigenul într-o economie care vrea să se dezvolte. Dar ca să atragă capitalul companiilor multinaţionale, un stat trebuie să ofere la schimb facilităţi şi mai ales stabilitate. Cum se funcţionează toate acestea în cazul României? Aflăm de la reprezentantul Camerei de Comerţ şi Industrie a Franţei, ţara considerată al treilea investitor ca mărime de la noi.
„România nu mai este o ţară care are costuri mici, este o ţară în care companiile contează pe talente pentru activităţi cu o mare valoare adăugată. O maşină Dacia fabricată în România nu mai este o maşină low cost, este o maşină smart choice, din cauza asta Dacia are succes pe toate pieţele din Europa şi din afara ei”, a explicat Francois Coste, preşedinte al Camerei Franceze de Comerţ şi Industrie din România, într-un interviu pentru emisiunea „Pașaport diplomatic” de la Digi24:
Investiţiile străine sunt esenţiale pentru sănătatea unei economii. De ce este nevoie de ele? Pentru că banii şi expertiza pe care le aduc companiile multinaţionale atunci când dezvoltă afaceri în alte state sunt utile pentru internaţionalizarea afacerilor. Cum altfel poţi creşte cu adevărat, dacă nu ai parteneri cât mai variaţi? Discursurile populiste au grijă să sublinieze de fiecare dată că străinii care vin să-şi plaseze capitalul într-o ţară vor doar profit. Sigur că vor profit, sunt oameni de afaceri. Dar este absolut necesar să discutăm şi despre avantajele pe care aceste investiţii profitabile le aduc pentru populaţia locală. Afacerile solide se construiesc doar dacă se implică serios şi statul care beneficiază de investiţii şi oferă condiţii de lucru. România are încă probleme mari în privinţa corupţiei, iar asta, ştim deja, afectează pe absolut oricine trăieşte şi lucrează aici, indiferent de unde vine.
Perioadă de regres în combaterea corupției, în 2018
Balazs Barabas, jurnalist Digi24: Sunteţi directorul unei companii franceze importante în România şi încurajaţi şi alte companii să vină şi să investească în România, o ţară în care corupţia este printre cele mai ridicate din UE. Cum vă afectează acest lucru?
Francois Coste: Vă mulţumesc că aţi abordat acest subiect, pentru că integritatea este un imperativ moral, cetăţenesc şi profesional în acelaşi timp. Pentru ca o companie să fie atractivă, este nevoie să aibă o cultură a eticii puternică, ca să atragă şi să păstreze oamenii talentaţi. Părerea mea este că atunci când există riscul corupţiei, apare şi nesiguranţa, iar investitorilor nu le place nesiguranţa. Investitorilor le place concurenţa cinstită, iar corupţia poate distorsiona concurenţa.
Dar după o prezenţă de opt ani în România, sunt de părere că România a făcut progrese mari, chiar dacă a fost şi o perioadă de regres, în 2018. Este nevoie acum ca progresul să fie consolidat, iar încrederea investitorilor să fie recâştigată. Am observat că 40% dintre cetăţenii care au votat în luna mai sprijină prezenţa investitorilor.
Balazs Barabas: Instabilitatea politică pe care o vedem în România are efect asupra activităţii companiilor franceze în România?
Francois Coste: Instabilitatea politică duce la nesiguranţă legislativă. Investitorii, fie că sunt în ţară, fie în afară, au nevoie de certitudini, de stabilitate, de predictibilitate în domeniul reglementărilor şi al legislaţiei. De aceea, una din priorităţile noastre, a comunităţii economice, în dialogul cu autorităţile, este predictibilitatea şi stabilitatea. Noi oferim o platformă în cadrul Coaliţiei pentru Dezvoltarea României – Camera de Industrie şi Agricultură Franceză – avem mijloace de a face studii de impact şi să testăm ideile parlamentarilor şi a guvernului român.
De ce vin investitorii francezi în România?
Balazs Barabas: Conform retoricii populiste, nivelul salariilor în România este scăzut, iar din această cauză este România atractivă. Dar care sunt ceilalţi factori care pot face România interesantă pentru un potenţial investitor francez?
Francois Coste: Ceea ce văd, trăind de aproape 8 ani în România, este că salariul minim a crescut de 3 ori în această perioadă. Cred că este foarte bine, companiile sprijină coeziunea socială, sprijină convergenţa României în interiorul UE. Problema este a productivităţii şi a competitivităţii României. România nu mai este o ţară care are costuri mici, este o ţară în care companiile contează pe talente pentru activităţi cu o mare valoare adăugată. O maşină Dacia fabricată în România nu mai este o maşină low cost, este o maşină „smart choice”, din cauza asta Dacia are succes pe toate pieţele din Europa şi din afara ei.
Observ că în România multe firme franceze şi-au înfiinţat centre de proiectare (engineering) globale. Este cazul Renault, care şi-a înfiinţat al doilea centru de proiectare în România, apoi Thales, care are operaţiuni globale în Bucureşti, în domeniul semnalizării feroviare, a securităţii, a cercetării spaţiale, apoi Orange, cu Orange Lab. Deci, România este o ţară în care te poţi baza pe talente care aduc avantaje globale pentru companiile noastre. Este un potenţial de competitivitate pentru companiile franceze care investesc în România şi un potenţial de creştere, pentru că România, în interiorul UE, este o piaţă nesaturată, cu o creştere de două cifre.
Deficitul de infrastructură, motiv de emigrare pentru români
România are o creştere economică de aproape 5%, pentru prima jumătate a anului. Dar şi preţurile au crescut tot cam cu 5 procente, faţă de anul precedent. Lumea se pregăteşte deja de o nouă criză mondială şi desigur, pentru un astfel de moment este nevoie de măsuri de siguranţă. Dacă mai luăm în calcul şi forţa de muncă tot mai limitată de la noi, perspectivele par destul de sumbre.
***
Balazs Barabas: Conform statisticilor – şi a politicienilor, bineînţeles, – creşterea economică este foarte bună în România, există o creştere extraordinară, totuşi, pe baza prognozelor dvs, cât timp mai poate creşte în acest ritm?
Francois Coste: Eu nu cred că vom asista la o recesiune, ci la o scădere a ritmului creşterii, care va rămâne totuşi mai ridicat ca în Vest, pentru că România are nevoie de convergenţă, are nevoie să ajungă din urmă nivelul consumului intern. Acestea fiind spuse, cu toții ne dorim ca o parte a acestei creșteri să fie generată de investiţii publice, ca investiţiile publice să contribuie mai mult la creşterea economică din România, pentru că este nevoie de punerea la punct a infrastructurii, a transportului, a infrastructurii domeniului sănătăţii, a educaţiei. La ora actuală, deficitul infrastructurii este unul din motivele pentru care românii continuă să emigreze. Vă reamintesc că 238 de mii de persoane au emigrat anul trecut. Este o problemă majoră pentru competitivitatea României, pentru că duce la un deficit de forţă de muncă, un deficit care frânează dezvoltarea economică a ţării.
Soluții pentru lipsa forței de muncă
Balazs Barabas: Care sunt soluţiile companiilor franceze pentru a rezolva problema lipsei forţei de muncă?
Francois Coste: Este greu. Companiile caută adesea soluții interne pentru a-și spori productivitatea, bazându-se pe toate oportunitățile de ameliorarea a proceselor, pe automatizare şi robotizare. Avem know-how în România cu o companie franceză asemănătoare UiPath, care oferă soluţii pentru robotizarea proceselor administrative. Robotizăm şi prin folosirea inteligenţei artificiale procese industriale. Avem de asemenea dialog cu autorităţile de stat, o facem prin Camera de Comerţ şi Industrie Franceză din România, dar şi prin Coaliţia pentru Dezvoltarea României. Promovăm, bineînţeles, şi reîntoarcerea românilor
Amânarea ieșirii la pensie, recalificarea, mai ales după 50 de ani, în special în domeniul digital, sprijinirea tinerilor să intre mai devreme calificați pe piaţa forţei de muncă, prin consolidarea învăţământului dual, atât la nivel liceal, cât şi universitar. Există o paletă largă de soluţii pe care le recomandăm autorităţilor de stat să le adopte.
O viitoare criză nu va aduce șomaj în România
Donald Trump schimbă relaţiile economice pe care SUA le au cu diferite state. Şi la cât de globalizată este lumea acum, orice schimbare ajunge să ne influenţeze la un moment dat. Uniunea Europeană este deseori pomenită de preşedintele american pentru că, după părerea lui, trebuie taxate mai mult produsele europene.
Balazs Barabas: Vedem semne îngrijorătoare, în afara României, războiul comercial între Statele Unite şi China, BREXIT-ul, recesiunea care se apropie în Germania. Iar toate aceste evoluţii par să fie semnele unei crize care se apropie. Vedeţi posibilitatea unei crize care va lovi Europa?
Francois Coste: Putem constata o încetinire a creşterii economice în Germania, toate instabilităţile geopolitice. Războaiele comerciale sunt rele, atât pentru comerţ, cât şi pentru încrederea investitorilor, a sectorului privat. Cred că această criză va avea un impact mai mic asupra României. Nu va genera şomaj, având în vedere că există de lipsă de forţă de muncă. Dacă va fi o cerere mai mică pentru export, companiile din România vor produce mai puţin, dar asta nu va duce la şomaj în România.
Frânele din calea inovării în România
Balazs Barabas: Cum vedeţi potenţialul inovării în România? Pare evident că acesta va fi un element important pentru creşterea economică a unei ţări în anii următori.
Francois Coste: Văd reuşite frumoase ale antreprenorilor români, aş menţiona UiPath în domeniul robotizării şi automatizării, apoi Bitdefender în domeniul securităţii cibernetice, dar aş reveni şi la centrele de proiectare globale înfiinţate de multinaţionale în România: Orange Lab, Thales, Renault şi alţii, şi care folosesc talente româneşti pentru a produce rezultate în beneficiul întregii lumi.
Pe de altă parte, există frâne în calea inovării în România, un buget alocat cercetării şi dezvoltării care este de 0,5% din PIB, comparat cu 2,2% în Franţa. Și chiar şi în Franţa este prea redus. Pe lângă acest buget redus dedicat cercetării și dezvoltării, există şi un nivel scăzut al educaţiei, abandonul şcolar este de 16%. Toate aceste elemente nu reprezintă combustibil pentru inovare. Franţa, pe lângă aceste companii, încearcă să contribuie la inovare în România.
Am lansat de curând French Tech la Bucureşti. Este vorba despre know-how-ul francez în ceea ce ține de ecosisteme și startupuri pentru inovare. În cadrul sezonului Franţa-România, între noiembrie 2018- iulie 2019, am organizat un hackaton între Universitatea Politehnică din Bucureşti şi Politehnica din Franţa, susţinem cooperarea mai strânsă între companii şi universităţi, mai ales în programele universitare franco-române.
Dialogul social și scopurile electorale
Balazs Barabas: Aţi făcut o comparaţie bună între Franţa şi România. Dar un exemplu foarte bun al Franţei pentru România sunt sindicatele, foarte puternice. Vedeţi o posibilitate de a apropia nivelul influenţei sindicatelor din Franţa de România?
Francois Coste: Eu cred că dialogul social din România se dezvoltă bine, funcţionează, cu sau fără sindicate. Funcţionează şi se dezvoltă, pentru că are loc între partenerii sociali, între angajaţi şi angajatori, conform realităților din fiecare companie. Iar dialogul social în România este imperativ, avem 15% posturi vacante în România. Angajatorii au un mare interes să propună valoare angajaţilor, ceea ce înseamnă loc de muncă stabil, oportunităţi de dezvoltare, salarii competitive, o cultură a companiei atractivă, dar şi flexibilitate, de exemplu munca de la distanţă.
Dialogul social ar trebui să se axeze mai mult asupra a două priorităţi pentru competitivitatea României, care sunt îmbunătăţirea productivităţii, care este prea scăzută şi incapabilă să compenseze creșterea foarte rapidă a costului capitalului uman, iar pe de altă parte, deficitul de forţă de muncă. Eu sper că această îmbunătăţire a dialogului social se va face printr-o bună consultare împreună, între partenerii sociali, patronate şi sindicate, cât mai aproape de realităţile fiecărei companii şi consultând bineînţeles CES, şi evitând folosirea dialogului social pentru scopuri electorale, pentru că ar fi în detrimentul competitivității în România.
Balazs Barabas: Aţi vorbit despre un factor foarte important pentru economia unei ţări, productivitatea, care, cum aţi spus, este scăzută în România. Care sunt motivele pentru care nu este la un nivel satisfăcător în România?
CITESTE INTREG ARTICOL PE DIGI24.RO
